In valtoarea campaniei electorale ajunsa pe ultimii metri, demisia secretarului de stat in Ministerul Apararii Nationale, Sorin Encutescu, a trecut aproape neobservata atat in mediile de informare, cat si in lumea comentatorilor politici, mai atrasi ca oricand in jocul speculatiilor privind sansele diferitelor formatiuni politice si a candidatilor promovati de acestea pe listele electorale, de a castiga scrutinul din 28 noiembrie. Totusi, actul voluntar al secretarului de stat solicita o atentie sporita din partea opiniei publice, in special datorita ineditului sau. Este vorba despre faptul ca Sorin Encutescu a refuzat orice "ciolan” electoral care sa justifice, in stilul politicianismului dambovitean, renuntarea la pozitia importanta pe care o detinea la Ministerul Apararii. Si mai surprinzator este faptul ca fostul secretar de stat si-a diminuat averea personala in cei patru ani cat a ocupat postul mentionat la ministerul condus de Ioan Mircea Pascu. Pare incredibil, dar Encutescu sustine ca nu mai are nici masina si nici cea mai mare parte din cei 20.000 de dolari pe care ii avea depusi in conturile bancare personale, fiind nevoit sa locuiasca intr-un banal apartament aflat in proprietatea nevestei. In legatura cu aceasta demisie s-a spus ca ea s-ar fi datorat unor divergente existente intre proaspatul demisionar si ministrul Pascu si ca Encutescu ar fi cedat presiunilor venite din lumea afaceristilor verosi, deranjati de unele acte normative promovate de fostul secretar de stat, care le-ar fi ingradit posibilitatile de a mulge de bani Ministerul Apararii. Aceste consideratii pot constitui explicatii cat se poate de veridice pentru recenta demisie produsa la varful conducerii Armatei Romane. Insa dincolo de motivele mai mult sau mai putin reale care l-au determinat, gestul lui Encutescu este unul ce tine de o normalitate fireasca manifestata in practica statelor cu o democratie autentica. De fapt, acest act de vointa nu reprezinta o curiozitate decat in Romania sau in alte tari in care statul de drept este doar o definitie consemnata in Constitutie si respectata numai de "prostii” ce se incapataneaza sa creada ca respectul fata de lege nu este un mod de comportament social ce face parte din patrimoniul genetic al popoarelor occidentale. Pur si simplu la noi este greu de crezut faptul ca un demnitar poate sa demisioneze dintr-un inalt post guvernamental, fara sa ceara nimic drept compensatie, doar pentru ca doreste sau considera ca ar trebui sa faca si altceva decat a facut pana la momentul demisiei. Din acest punct de vedere, Romania va intra in normalitate doar atunci cand demnitarii vor urma, la un moment dat al carierei lor profesionale, exemplul lui Encutescu fara a se considera victime, iar societatea autohtona nu-i va mai privi ca pe niste prosti, doar pentru ca au renuntat de bunavoie la o pozitie sus-pusa in ierarhia guvernamentala.