Schimbarile de oameni la esaloanele puterii locale, pe care actuala Putere le-a considerat necesare, au starnit intrucatva normale reactii de nemultumire ale celor demisi sau ale sefilor lor.
Cat de justificate sunt schim-barile cu pricina si mai cu seama criteriile care conduc la respectivele schimbari, ramane de discutat. Daca demiterea sefului celor care se ocupa de starea vremii pare usor fortata si este la limita hilarului (mai ales prin motivatia potrivit careia fostul director dadea prognoze aiurite!), nu acelasi lucru se poate spune despre schimbarile pe care domnul Vasile Blaga le face in Politie. Ceva era mult prea putred in randul celor chemati sa apere legea si care au fost eroii unor scandaluri de proportii. Este vorba despre un domeniu cu care nu se poate glumi, pentru ca acesti indivizi a€“ cu grade importante si care ies la pensie pe banda rulanta a€“ sunt pusi acolo tocmai pentru a apara drepturile cetatenilor.
Poate ca ar trebui promulgata o lege, sau ceva de felul asta, care sa stipuleze foarte clar nivelul pana la care un nou guvern poate sa mearga cu schimbarile celor care conduc institutiile statului. Unul dintre beneficiile unei astfel de reguli ar fi rarirea simtitoare a celor care trec, de voie-de nevoie, de la un partid la altul doar pentru a ramane in functiile lor. Nevoia de criterii obiective in ce priveste numirea cuiva intr-o functie importanta, chiar si pe plan local, este la ordinea zilei.
Cu toate acestea, schimbarile sunt, in multe cazuri, foarte necesare. Pentru ca nu poti sa duci la bun sfarsit un proiect daca cei pusi sa-l puna in aplicare iti sunt dusmani, mai mult sau mai putin a€žpe fataa€œ.
Un exemplu concludent este cel care s-a petrecut la Ministerul Mediului, acum opt ani, atunci cand la conducerea institiei a venit domnul Romica Tomescu, un specialist respectabil si un om care nu a dorit sa schimbe echipa din ratiuni de bun-simt. Urmarea a fost ca purtatoarea sa de cuvant, o doamna pe nume Ceuca, persoana cu functie in PSD, i-a adus mari deservicii de imagine si nu numai. Drept care, domnul Tomescu a fost pus la stalpul infamiei, fara a avea vreo vina verosimila. Daca nu vom ajunge la o logica a schimbarii, nu ne ramane decat sa clamam, precum Farfuridi, a€žsa se revizuiasca, primesc, dar sa nu se schimbe nimica€œ.