Iarasi, fara prea multe explicatii, ministrul Finantelor, Ionut Popescu, face o declaratie care ne demonstreaza rigurozitatea si seriozitatea programului guvernamental. Mult-mediatizatele majorari de impozite pe profitul obtinut din castigurile la bursa, precum si majorarile de impozite pe tranzactiile imobiliare se amana cu o luna. Adica ele vor fi valabile nu incepand cu 1 aprilie, asa cum s-a anuntat, ci de la 1 mai. Poate ca n-ar fi nimic interesant pentru populatie, pentru ca mai putin de 2% dintre cetateni joaca la bursa si tot atat de putini fac si afaceri imobiliare. Insa exista acei 2%, printre care regasim nume sonore ale politicii romanesti, chiar nume guvernamentale, a caror principala sursa de imbogatire in ultimii ani a fost jocul la bursa. Nimic incorect, de altfel. Jocul la bursa este perfect legal, este o deprindere liberala si nu poate constitui decat subiect de invidie pentru cei care cunosc regulamentele bursiere si abordeaza curajos acest tip de business. Numai ca apar intrebari atunci cand ministrul Finantelor, primul-ministru sunt marii castigatori ai speculatiilor bursiere si, mai mult, cand acestia isi amana majorarea impozitelor pe propria avere, fara a explica aceasta masura coerent. Poate ca incearca sa mai castige timp pentru a reinvesti profitul, astfel incat sa mai ramana doar foarte putin de impozitat cu 10%.
Tot de curand, un parlamentar al Aliantei D.A., Varujan Vosganian, de altfel om invatat si bun specialist in finante-banci, a gresit flagrant. A afirmat sus si tare ca impozitarea progresiva este de fapt acceptata de tarile UE, iar cota unica este valabila doar pentru o perioada de timp, cat salariul minim pe economie din tara noastra ramane in limite penibile. S-a dat de gol si a dat de gol o intreaga strategie fiscala a actualului Guvern. Declaratia lui Vosganian, pentru care a primit multe bobarnace de la colegii din Alianta, a nascut doua ipoteze. Ori el este un intrus in Alianta sau un ignorant al politicilor fiscale de tip liberal, ori chiar D.A. si-a pus pe cap o caciula care i se dovedeste, pe zi ce trece, tot mai larga.