Astazi se implinesc 60 de ani de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial. De fapt, atunci a capitulat neconditionat Germania nazista, caci razboiul s-a incheiat doar in august, o data cu capitularea Japoniei.
Ca la orice aniversare de data rotunda, oamenii politici s-au pus pe interpretari si pe filozofie. O mare figura istorica ne invata ca istoria o fac invingatorii. Numai ca in al doilea razboi mondial au fost multi invingatori, si fiecare isi afiseaza propria interpretare a istoriei. Presedintele rus, Vladimir Putin, reafirma versiunea stalinista, a eliberarii Europei rasaritene de sub ocupatia Germaniei naziste. Nimic nou. Presedintele George W. Bush subliniaza, in schimb, ca incheierea razboiului a fost inceputul “ocupatiei si expansiunii“ sovietice in Europa de Est. Mai mult, presedintele american si-a cerut, intr-un fel, scuze pentru concesiile facute de aliatii occidentali URSS la Ialta (si cu alte prilejuri). “Captivitatea milioanelor de oameni din Europa Centrala si de Est va fi intotdeauna evocata ca una dintre cele mai mari erori ale istoriei“, declara liderul american. Tot el s-a intrebat, cu autorepros: “Oare am luptat si ne-am sacrificat doar pentru a ajunge la divizarea Europei in doua tabere inarmate?“. In sfarsit, vorbindu-le balticilor la ei acasa, in Letonia, i-a asigurat ca “mostenirea Ialtei a disparut, in sfarsit“. Prin aceasta observatie, Bush s-a dovedit, din pacate, si el mostenitor al predecesorilor sai postbelici de la Casa Alba. Si el a trecut sub tacere faptul ca, o data cu tarile baltice, Uniunea Sovietica a anexat si Basarabia, prin acelasi Pact Ribbentrop-Molotov. (De altfel, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, impreuna cu sefii de stat din doua republici baltice, si-a declinat participarea la comemorarea de astazi din Piata Rosie).
Putin le-a reprosat puterilor occidentale ca pactul a fost semnat dupa concesiile facute lui Hitler la München. Aici, liderul rus are dreptate. Prefatandu-si discursul politic al turneului european, inceput si incheiat simbolic intr-o tara baltica ex-sovietica, respectiv in Georgia, Bush s-a pronuntat pentru reforme democratice in Rusia, alegeri democratice anul viitor in Belarus, adancirea proceselor democratice in toata zona euroasiatica ex-sovietica. In replica, Putin a apreciat ca extinderea NATO spre Est “nu va ameliora securitatea lumii“. Fata de intentiile Kievului de a intra in Alianta, a fost cel mai taios: “Ucraina ar putea avea probleme, o spun sincer“.
Incheind - sau nu - dupa 60 de ani un capitol dureros al istoriei universale, cele doua mari puteri aliate in razboiul antifascist si beligerante in razboiul rece isi cauta, in continuare, formula relatiilor bilaterale, nu numai de “nici pace-nici razboi“, ci de armonizare a intereselor si, pe cat posibil, de conlucrare.